ce ?

Ce ? Ce ești, tu de fapt, dragă amăgire ? Scumpa mea, iubita mea amăgire..cum te-oi fi creat eu pe tine ? De ce mă chinui, când ar trebui să fii o parte din sufletul meu ? Din sufletul schimbător, inconștient, sufletul ce ar trebui să arate cine sunt, să îmi arate mie cine sunt. Odată ce te încerci pe tine, nu te mai poți opri. Te simți nefericit, chiar, când eșuezi în introspecții.

Când nu te poți regăsi, când simți că nu e nici o rușine pe lumea asta atât de mare încât s-o acopere pe-a ta, când te simți prea mic, să ai o asemenea rușine. Când simți că nu ești îndeajuns de rușinat pentru ceea ce..simți.

Așa că ce ești tu, amăgire ? Nu vezi că ești doar o stare, ce apare doar când mă simt singur ? Că mă întristezi în timp ce mă ții în picioare ? Că nu știi ce să îmi mai propui, când te dezamăgesc ?

Îmi vine într-o oarece măsură să râd, căci eu prin 'amăgire', înțeleg propria-mi tristețe. Te înțeleg, probabil pe tine. Dar uit să zâmbesc atunci când îmi amintec că din propria imaginație mă amăgesc. Că din lipsa controlului, că din cauza unor vise, că din cauza gândurilor incontrolabile, din atâtea și-atâtea motive, există, de fapt, amăgirea.

Titlul era, poate, mai potrivit să fie 'amagire'. Dar unde și-ar avea rostul, când eu încă nu știu ce e ?

Mă amăgesc acum cu momente tandre, petrecute într-un pat, să adorm și să mă trezesc cu ea lângă mine. De ce mi-or fi unele nopți așa singure ? Mă amăgesc cu un masaj când sunt obosit, ce vine în momentul în care simt că am nevoie de o pauză. Atât de săturat sunt, de fapt ? Îmi doresc să aibe un zâmbet numai pentru mine, doar pentru mine. Atât de egoist sunt ? Îmi doresc s-o văd mulțumită, nu dezamgită .. când oi rosti anume cuvinte. Atât de frică îmi e ? Îmi doresc să mă cunoască, cum nici eu nu mă cunosc. Să nu îmi spună nimic, însă. Doar să mă cunoască, și să mă vrea.

Nu vezi ce fac ? Nu vezi că eu caut sprijin în tine ? E atât de puțin clar ? Nu vezi..că te vreau ? Nu vezi că asta încerc să scot eu din mine ?

Cât de periculoasă îmi e amăgirea și măsurile aspre ce le ia în visele mele. Și, totuși, ce o doresc.